Conferinta First Pancreatic Days Romania 2007 - 5th Meeting of Pancreas Club Cluj Romania 7-10 octombrie 2007 Cluj-Napoca
N.O. Zãrnescu, S.T. BarbuEvenimente stiintifice, no. 1, 2008
* Clinica Chirurgie, Departamentul Chirurgie Oncologicã, Universitatea Pittsburgh, SUA
* Clinica Chirurgie IV, UMF "Iuliu Hatieganu", Cluj Napoca, România
* Clinica Chirurgie IV, UMF "Iuliu Hatieganu", Cluj Napoca, România
În perioada 7-10 octombrie 2007 a avut loc la Cluj-Napoca prima conferintã internationalã de pancreatologie din România,
organizatã de Asociatia pentru studiul pancreasului "Pancreas Club Cluj Romania" (www.pancreasclub.ro) cu sprijinul Universitãtii de Medicinã si Farmacie "Iuliu Hatieganu" Cluj.
Personalitãti remarcabile ale pancreatologiei mondiale si românesti au acceptat invitatia de a participa ca speakeri la Conferintã: Finlanda (Isto Nordback), Germania (Julia Mayerle, Paul Lankish, Peter Layer, Jakob Izbicki, Alexander Schneider), Grecia (Christos Dervenis), Italia (Claudio Pasquali, Stefano Crippa), Marea Britanie (Colin Johnson), Spania (Enrique Dominguez-Munoz), SUA (David Whitcomb), Suedia (Åke Andren-Sandberg), Ungaria (Attila Olah, Gyula Farkas) si România (Irinel Popescu, Constantin Ionescu-Tîrgoviste - Bucuresti, Cristian Dragomir, Liviu Lefter - Iasi, Adrian Saftoiu, Valeriu Surlin - Craiova, Petru Mircea, Mircea Cazacu, Radu Badea, Marcel Tantau, Tudor Ciuleanu, Ioan Veresiu, Anca Buzoianu, Sorin Barbu - Cluj-Napoca).
În deschiderea oficialã a Conferintei, au adresat cuvinte de bun venit participantilor si invitatilor: Prof. Mircea Cazacu (Presedintele de Onoare al întâlnirii), Prof. Petru Mircea (ProRector al UMF Cluj), Prof. Paul Lankisch (secretarul International Association of Pancreatology), Prof. Irinel Popescu (Presedintele Societãtii Române de Chirurgie si al Societãtii Române de chirurgie Hepato-Bilio-Pancreaticã) si Conf. Sorin Barbu (Presedintele Pancreas Club Cluj România), fiecare vorbitor subliniind importanta acestui eveniment pentru medicina româneascã, pentru dezvoltarea cercetãrii în domeniul pancreatologiei în tara noastrã si pentru diseminarea ultimelor cuceriri ale stiintei în acest domeniu în rândul participantilor. Pancreatologia este stiinta care studiazã pancreasul normal si afectat de boalã. Ea a apãrut în a doua jumãtate a secolului XX si se dezvoltã în ritm alert, odatã cu cresterea numãrului de specialisti implicati în acest domeniu. În prezent, existã în lume societãti nationale si internationale de pancreatologie, care, prin schimbul liber de idei si rezultate tind sã formeze o retea multilinguã si multiculturalã, depãsind limitele arbitrare ale granitelor. tara noastrã este reprezentatã în aceastã retea de Asociatia pentru studiul pancreasului "Pancreas Club Cluj Romania", care este afiliatã la European Pancreatic Club (EPC) si la International Association of Pancreatology (IAP), având ca revistã oficialã, jurnalul "Pancreatology". Membrii asociatiei au posibilitatea de a deveni si membrii EPC si IAP, conform protocolului de "triple membership" încheiat cu cele douã societãti.
Obiectivele conferintei au fost promovarea cercetãrii românesti în domeniul pancreatologiei, cunoasterea activitãtii si stabilirea de conexiuni între diverse centre din tarã precum si între acestea si centrele europene reprezentate de invitatii strãini, în vederea participãrii la trialuri si programe comune de cercetare. Valoarea acestui simpozion e confirmatã de Colegiul Medicilor din România prin acordarea de 24 credite EMC. Lucrãrile au avut loc la Bibilioteca Judeteanã "Octavian Goga" Cluj. Limba oficialã a simpozionului a fost limba englezã.
Lucrãrile conferintei au început cu sesiunea despre epidemiologia si clasificarea afectiunilor pancreatice, în cadrul cãreia au fost prezentate si s-au discutat epidemiologia pancreatitei acute si cronice si a cancerului pancreatic, de la demografie la biologia molecularã. În încheierea sesiunii, a fost prezentatã clasificarea MANNHEIM a pancreatitei cronice (ultima dintr-un sir lung de clasificãri, care încearcã sã le unifice pe cele anterioare) realizatã de colectivul condus de Prof. Manfred Singer (Mannheim) si publicatã în februarie 2007.
A urmat sesiunea "Diagnosticul în afectiunile pancreatice", în care s-au dezbãtut teme de actualitate si importanta deosebitã: Valoarea explorãrii imagistice si raportul cost-efecientã al diferitelor metode (Radu Badea, Cluj), Diagnosticul insuficientei pancreatice exocrine (Enrique Dominguez-Munoz, Spania), Markerii cancerului de pancreas (Petru Mircea, Cluj). Sesiunea s-a încheiat cu prezentarea deosebit de interesantã si cu aplicabilitate practicã "Bolnavii cu enzime pancreatice moderat crescute si dureri abdominale" (Peter Layer, Hamburg), care a sistematizat situatiile întâlnite în bolile pancreatice si extra-pancreatice, a prezentat un protocol de diagnostic, precum si tratamentul adecvat, atunci când acesta este necesar.
Pancreatita acutã a fost dezbãtutã pe parcursul a trei sesiuni (patogenezã, propunerea de revizuire a clasificãrii Atlanta, definirea severitãtii si a insuficientei multi-organice, diagnosticul si stadializarea, tratament conservativ, endos-copic si chirurgical). Isto Nordback (Finlanda) a prezentat criteriile pentru pancreatita acutã alcoolicã, criterii stabilite de un grup de specialisti pe baza dovezilor clinice si publicate anul acesta în Pancreatology. În cadrul tratamentului conservativ, Attila Olah (Gyor) a prezentat rezultatele utilizãrii pro-bioticelor în nutritia enteralã, iar tratamentul chirurgical (când, si mai ales cum mini-invaziv sau deschis) a fost discutat de Colin Johnson (Southampton).
Pancreatita cronicã a fost discutatã de-a lungul a patru sesiuni: evaluarea geneticã (David Whitcomb - SUA), definirea notiunii de pancreatitã cronicã incipientã, pancreatita cronicã autoimunã, evolutia naturalã (cu prezentarea unui lot de 136 bolnavi din tarã urmãriti o perioada medie de 15,3 ani - Sorin Barbu), tratamentul endoscopic si chirurgical, insistându-se asupra operatiilor pentru durere (Jakob Izbicki) si cel al complicatiilor.
Cancerul pancreatic (trei sesiuni) a fost discutat sub majoritatea aspectelor practice: diagnosticul si stadializarea laparoscopicã, tratamentul chirurgical bazat pe dovezi clinice, complicatiile acestuia, ca si tratamentul adjunvant, neoadjuvant si paleativ. Urmãtoarele douã sesiuni (Pancreas Pot-Purie) au inclus prezentarea ghidurilor clinice pentru tratamentul tumorilor mucinoase intraductale, diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor neuro-endocrine pancreatice, tratamentul cancerelor periampulare si diabetul zaharat secundar.
Ultima sesiune a zilei a doua a fost sugestiv intitulatã "Dreams for the future. What are the most burning issues?". Mentionãm dintre opiniile exprimate: necesitatea unei retele europene interdisciplinare în domeniul pancreatologiei (Ake Andren-Sandberg), diagnosticul precoce al cancerului pancreatic (Colin Johnson), medicina personalizatã si decoperirea unor tehnici care sã mãsoare mai bine progresia bolilor (David Whitcomb), dezvoltarea unor tehnici nechirurgicale si utilizarea unor markeri înaintea evidentierii imagistice a leziunilor (Cristian Dragomir), o mai bunã cooperare între chirurg, gastroenterolog si oncolog (Gyula Farkas), dezvoltarea unor protocoale pentru metastazele hepatice pentru tumorile neuro-endocrine pancreatice (Claudio Paquali), dezvoltarea de markeri moleculari în tumorile pancreatice (Stefano Crippa), controlul mai bun al rãspunsului imuno-inflamator al organismului (Valeriu Surlin), implementarea geneticii în actul decizional chirurgical pentru cancerul pancreatic (Narcis Zarnescu), dezvoltarea unor protocoale terapeutice care sã opreascã evolutia pancreatitei cronice (Sorin Barbu).
Ultima zi a fost dedicatã dezbaterii prezentului si viitorului pancreatologiei românesti. A fost prezentatã experienta diverselor centre universitare din tarã: Bucuresti (Irinel Popescu), Iasi (Cristian Dragomir), Cluj Napoca (Sorin Barbu), Craiova (V. Surlin). În continuare Prof. Irinel Popescu a descris programul supraspecializãrii de chirurgie hepato-bilio-pancreaticã, un curs unimodular care va dura 12 luni, cu ore de pregãtire teoretica si practicã. Date suplimentare se pot obtine la adresa www.perfmed.ro. Liviu Lefter (Iasi) a prezentat Registrul Roman de Cancer Pancreatic care este rezultatul colaborãrii între UMF Iasi si Institutul Clinic Fundeni. Aceasta este o bazã de date prospectivã accesibilã online la adresa 194.102.33.105/pancreas. Pânã în prezent au fost înregistrate 252 de cazuri. Minimul de informatii necesare pentru includerea în registru sunt: date de identificare (cod numeric personal, adresã, numãr de telefon), data si tipul interventiei chirurgicale, diagnosticul histopatologic si gradul de diferentiere si stadiul tumorii. Scopul Registrului este de a avea o evidenta realã a incidentei bolii, a modalitãtilor de diagnostic si de tratament si de a obtine un punct de plecare pentru viitoare studii.
Dan Timofte (Iasi) si Narcis Zãrnescu (Pittsburgh) au prezentat rezultate preliminarii ale unui chestionar national privind managementul si tratamentul pancreatitei acute. Acesta se adreseazã chirurgilor, gastroenterologilor si medicilor din serviciile de terapie intensivã si îsi propune o evaluare a compliantei cu liniile de ghid acceptate international precum si cu aspectele subliniate în cadrul Conferintei Nationale de la Iasi din anul 2005. Colectarea datelor este încã în desfãsurare. Chestionarul poate fi accesat la pagina www.freewebs.com/pancreascluj/ChestionarPancreatitaAcuta.doc, completat electronic si trimis la una din adresele mentionate (electronic sau fax). A fost exprimat si punctul de vedere al constituirii Registrului National de Pancreatitã Acutã.
În concluzia simpozionului Presedintele Asociatiei pentru Studiul Pancreasului, Sorin Barbu a pledat pentru o mai strânsã legaturã între centrele nationale cu interes în domeniul pancreatologiei, cu colaborare în cercetare si realizarea de studii multicentrice. Promovarea cercetãrii românesti va trebui fãcutã prin prezentarea preponderentã de date originale la urmãtorul Meeting al asociatiei si prin publicarea rezultatelor obtinute, atât în reviste nationale cât si internationale.
Personalitãti remarcabile ale pancreatologiei mondiale si românesti au acceptat invitatia de a participa ca speakeri la Conferintã: Finlanda (Isto Nordback), Germania (Julia Mayerle, Paul Lankish, Peter Layer, Jakob Izbicki, Alexander Schneider), Grecia (Christos Dervenis), Italia (Claudio Pasquali, Stefano Crippa), Marea Britanie (Colin Johnson), Spania (Enrique Dominguez-Munoz), SUA (David Whitcomb), Suedia (Åke Andren-Sandberg), Ungaria (Attila Olah, Gyula Farkas) si România (Irinel Popescu, Constantin Ionescu-Tîrgoviste - Bucuresti, Cristian Dragomir, Liviu Lefter - Iasi, Adrian Saftoiu, Valeriu Surlin - Craiova, Petru Mircea, Mircea Cazacu, Radu Badea, Marcel Tantau, Tudor Ciuleanu, Ioan Veresiu, Anca Buzoianu, Sorin Barbu - Cluj-Napoca).
În deschiderea oficialã a Conferintei, au adresat cuvinte de bun venit participantilor si invitatilor: Prof. Mircea Cazacu (Presedintele de Onoare al întâlnirii), Prof. Petru Mircea (ProRector al UMF Cluj), Prof. Paul Lankisch (secretarul International Association of Pancreatology), Prof. Irinel Popescu (Presedintele Societãtii Române de Chirurgie si al Societãtii Române de chirurgie Hepato-Bilio-Pancreaticã) si Conf. Sorin Barbu (Presedintele Pancreas Club Cluj România), fiecare vorbitor subliniind importanta acestui eveniment pentru medicina româneascã, pentru dezvoltarea cercetãrii în domeniul pancreatologiei în tara noastrã si pentru diseminarea ultimelor cuceriri ale stiintei în acest domeniu în rândul participantilor. Pancreatologia este stiinta care studiazã pancreasul normal si afectat de boalã. Ea a apãrut în a doua jumãtate a secolului XX si se dezvoltã în ritm alert, odatã cu cresterea numãrului de specialisti implicati în acest domeniu. În prezent, existã în lume societãti nationale si internationale de pancreatologie, care, prin schimbul liber de idei si rezultate tind sã formeze o retea multilinguã si multiculturalã, depãsind limitele arbitrare ale granitelor. tara noastrã este reprezentatã în aceastã retea de Asociatia pentru studiul pancreasului "Pancreas Club Cluj Romania", care este afiliatã la European Pancreatic Club (EPC) si la International Association of Pancreatology (IAP), având ca revistã oficialã, jurnalul "Pancreatology". Membrii asociatiei au posibilitatea de a deveni si membrii EPC si IAP, conform protocolului de "triple membership" încheiat cu cele douã societãti.
Obiectivele conferintei au fost promovarea cercetãrii românesti în domeniul pancreatologiei, cunoasterea activitãtii si stabilirea de conexiuni între diverse centre din tarã precum si între acestea si centrele europene reprezentate de invitatii strãini, în vederea participãrii la trialuri si programe comune de cercetare. Valoarea acestui simpozion e confirmatã de Colegiul Medicilor din România prin acordarea de 24 credite EMC. Lucrãrile au avut loc la Bibilioteca Judeteanã "Octavian Goga" Cluj. Limba oficialã a simpozionului a fost limba englezã.
Lucrãrile conferintei au început cu sesiunea despre epidemiologia si clasificarea afectiunilor pancreatice, în cadrul cãreia au fost prezentate si s-au discutat epidemiologia pancreatitei acute si cronice si a cancerului pancreatic, de la demografie la biologia molecularã. În încheierea sesiunii, a fost prezentatã clasificarea MANNHEIM a pancreatitei cronice (ultima dintr-un sir lung de clasificãri, care încearcã sã le unifice pe cele anterioare) realizatã de colectivul condus de Prof. Manfred Singer (Mannheim) si publicatã în februarie 2007.
A urmat sesiunea "Diagnosticul în afectiunile pancreatice", în care s-au dezbãtut teme de actualitate si importanta deosebitã: Valoarea explorãrii imagistice si raportul cost-efecientã al diferitelor metode (Radu Badea, Cluj), Diagnosticul insuficientei pancreatice exocrine (Enrique Dominguez-Munoz, Spania), Markerii cancerului de pancreas (Petru Mircea, Cluj). Sesiunea s-a încheiat cu prezentarea deosebit de interesantã si cu aplicabilitate practicã "Bolnavii cu enzime pancreatice moderat crescute si dureri abdominale" (Peter Layer, Hamburg), care a sistematizat situatiile întâlnite în bolile pancreatice si extra-pancreatice, a prezentat un protocol de diagnostic, precum si tratamentul adecvat, atunci când acesta este necesar.
Pancreatita acutã a fost dezbãtutã pe parcursul a trei sesiuni (patogenezã, propunerea de revizuire a clasificãrii Atlanta, definirea severitãtii si a insuficientei multi-organice, diagnosticul si stadializarea, tratament conservativ, endos-copic si chirurgical). Isto Nordback (Finlanda) a prezentat criteriile pentru pancreatita acutã alcoolicã, criterii stabilite de un grup de specialisti pe baza dovezilor clinice si publicate anul acesta în Pancreatology. În cadrul tratamentului conservativ, Attila Olah (Gyor) a prezentat rezultatele utilizãrii pro-bioticelor în nutritia enteralã, iar tratamentul chirurgical (când, si mai ales cum mini-invaziv sau deschis) a fost discutat de Colin Johnson (Southampton).
Pancreatita cronicã a fost discutatã de-a lungul a patru sesiuni: evaluarea geneticã (David Whitcomb - SUA), definirea notiunii de pancreatitã cronicã incipientã, pancreatita cronicã autoimunã, evolutia naturalã (cu prezentarea unui lot de 136 bolnavi din tarã urmãriti o perioada medie de 15,3 ani - Sorin Barbu), tratamentul endoscopic si chirurgical, insistându-se asupra operatiilor pentru durere (Jakob Izbicki) si cel al complicatiilor.
Cancerul pancreatic (trei sesiuni) a fost discutat sub majoritatea aspectelor practice: diagnosticul si stadializarea laparoscopicã, tratamentul chirurgical bazat pe dovezi clinice, complicatiile acestuia, ca si tratamentul adjunvant, neoadjuvant si paleativ. Urmãtoarele douã sesiuni (Pancreas Pot-Purie) au inclus prezentarea ghidurilor clinice pentru tratamentul tumorilor mucinoase intraductale, diagnosticul si tratamentul chirurgical al tumorilor neuro-endocrine pancreatice, tratamentul cancerelor periampulare si diabetul zaharat secundar.
Ultima sesiune a zilei a doua a fost sugestiv intitulatã "Dreams for the future. What are the most burning issues?". Mentionãm dintre opiniile exprimate: necesitatea unei retele europene interdisciplinare în domeniul pancreatologiei (Ake Andren-Sandberg), diagnosticul precoce al cancerului pancreatic (Colin Johnson), medicina personalizatã si decoperirea unor tehnici care sã mãsoare mai bine progresia bolilor (David Whitcomb), dezvoltarea unor tehnici nechirurgicale si utilizarea unor markeri înaintea evidentierii imagistice a leziunilor (Cristian Dragomir), o mai bunã cooperare între chirurg, gastroenterolog si oncolog (Gyula Farkas), dezvoltarea unor protocoale pentru metastazele hepatice pentru tumorile neuro-endocrine pancreatice (Claudio Paquali), dezvoltarea de markeri moleculari în tumorile pancreatice (Stefano Crippa), controlul mai bun al rãspunsului imuno-inflamator al organismului (Valeriu Surlin), implementarea geneticii în actul decizional chirurgical pentru cancerul pancreatic (Narcis Zarnescu), dezvoltarea unor protocoale terapeutice care sã opreascã evolutia pancreatitei cronice (Sorin Barbu).
Ultima zi a fost dedicatã dezbaterii prezentului si viitorului pancreatologiei românesti. A fost prezentatã experienta diverselor centre universitare din tarã: Bucuresti (Irinel Popescu), Iasi (Cristian Dragomir), Cluj Napoca (Sorin Barbu), Craiova (V. Surlin). În continuare Prof. Irinel Popescu a descris programul supraspecializãrii de chirurgie hepato-bilio-pancreaticã, un curs unimodular care va dura 12 luni, cu ore de pregãtire teoretica si practicã. Date suplimentare se pot obtine la adresa www.perfmed.ro. Liviu Lefter (Iasi) a prezentat Registrul Roman de Cancer Pancreatic care este rezultatul colaborãrii între UMF Iasi si Institutul Clinic Fundeni. Aceasta este o bazã de date prospectivã accesibilã online la adresa 194.102.33.105/pancreas. Pânã în prezent au fost înregistrate 252 de cazuri. Minimul de informatii necesare pentru includerea în registru sunt: date de identificare (cod numeric personal, adresã, numãr de telefon), data si tipul interventiei chirurgicale, diagnosticul histopatologic si gradul de diferentiere si stadiul tumorii. Scopul Registrului este de a avea o evidenta realã a incidentei bolii, a modalitãtilor de diagnostic si de tratament si de a obtine un punct de plecare pentru viitoare studii.
Dan Timofte (Iasi) si Narcis Zãrnescu (Pittsburgh) au prezentat rezultate preliminarii ale unui chestionar national privind managementul si tratamentul pancreatitei acute. Acesta se adreseazã chirurgilor, gastroenterologilor si medicilor din serviciile de terapie intensivã si îsi propune o evaluare a compliantei cu liniile de ghid acceptate international precum si cu aspectele subliniate în cadrul Conferintei Nationale de la Iasi din anul 2005. Colectarea datelor este încã în desfãsurare. Chestionarul poate fi accesat la pagina www.freewebs.com/pancreascluj/ChestionarPancreatitaAcuta.doc, completat electronic si trimis la una din adresele mentionate (electronic sau fax). A fost exprimat si punctul de vedere al constituirii Registrului National de Pancreatitã Acutã.
În concluzia simpozionului Presedintele Asociatiei pentru Studiul Pancreasului, Sorin Barbu a pledat pentru o mai strânsã legaturã între centrele nationale cu interes în domeniul pancreatologiei, cu colaborare în cercetare si realizarea de studii multicentrice. Promovarea cercetãrii românesti va trebui fãcutã prin prezentarea preponderentã de date originale la urmãtorul Meeting al asociatiei si prin publicarea rezultatelor obtinute, atât în reviste nationale cât si internationale.
